Sergiu M. Brădean

Home » 2014 » April

Monthly Archives: April 2014

Leneșul Înțelept

Era odată ca niciodată un creștin leneș dar îțelept. Nimic din ceea ce făcea, sau mai exact nu făcea el nu prevestea poziția de conducere care urma să îi fie încredințată. Profesorii lui nu ar fi prevăzut niciodată unde sau cât de sus în structuri de conducere urma să ajungă acest om. Expresii ca: “brânză bună în burduf de câine” sau “de la sobă pân’ la foc, pentru leneș e mult loc”, sau “lenea e cucoană mare”, erau în mod obișnuit asociate cu “performanțele” lui. În schimb încet dar sigur, creștinul nostru a ajuns general în armata germană!

Așa ar suna o descriere a viziunii unui general din armata germană în secolul al XIX-lea. Ionuț Nistor (fără a preciza sursa) ne prezintă această viziune care nu poate să nu ne ridice însemnate întrebări din punct de vedere al slujirii și conducerii creștine. Care este rolul unui leneș înțelept în lucrarea creștină? Este loc pentru un astfel de lider în Biserică?

 

Lenea în viziunea unui general de armată
Helmuth Karl Bernhard Graf von Moltke (1800 – 1891) a fost un general prusac Șeful Statului Major General (Großer Generalstab) al armatei prusace și un mare strateg.
Imediat după numirea în funcție, a trecut la reforme, între care și modul de instruire și promovare a ofițerilor.
În acest scop, i-a evaluat după două criterii:
·                    gradul de inteligență (de la proști la inteligenți) și
·                    atitudinea față de muncă (de la leneși la harnici).
În baza acestor criterii, au rezultat patru grupe / tipuri de ofițeri:
·                    A: prost și leneș
·                    B: inteligent și harnic
·                    C: prost și harnic
·                    D: inteligent și leneș
Ofițerilor din categoria A, proști și leneși, le-a dat sarcini simple și repetitive. Aceștia nu mai puteau înainta în cariera militară. Este posibil ca într-o bună zi să le vină o idee bună, dar mai important, nu creează probleme.
Moltke considera că ofițerii din categoria B, inteligenți și harnici, erau obsedați de micromanagement (se pierd în mărunțișuri) și, prin urmare, sunt lideri de slabă calitate. Era posibilă o promovare, dar nu până la nivel de ofițeri de Stat Major. Acești ofițeri dădeau certitudinea că ordinele vor fi îndeplinite la timp și întocmai, în toate detaliile.
Ofițerii din categoria C, proști și harnici, erau considerați periculoși. Moltke afirma că aceștia ar trebui să fie supravegheați permanent, ceea ce este inacceptabil în armată. Deoarece ar fi putut crea probleme grave, greu de remediat, aceștia au fost scoși din armată.
Ofițerii din categoria D, inteligenți și leneși, erau cei pe care Moltke îi considera cei mai potriviți pentru cele mai înalte funcții de comandă. Acești ofițeri erau suficient de inteligenți ca să știe ce trebuie făcut, dar și suficient de leneși, pentru a găsi cea mai ușoară și simplă cale de a atinge obiectivul cerut.

Este adevărat că lenea singură nu este productivă. Ea trebuie combinată cu inteligența. Oamenii leneși și inteligenți au un avantaj în societate și sunt cei mai nimeriți pentru rolul de lider într-o organizație.

 

 

Umor 3

Poate din cauza asta sunt tot mai puțini oameni pe la biserică. Întrebarea rămâne însă: Care serviciu este cel mai periculos, cel de Vineri seara sau cel de Duminica seara?

One Shabbat morning, the rabbi noticed little Nathan staring at the memorial plaques in the lobby of the synagogue. They were covered with names, and American flags stood on both sides.

The seven-year old boy had been staring at the plaques for some time, so the rabbi walked up and said quietly, “Shabbat shalom, Nathan.”

“Shabbat shalom, Rabbi.”

The rabbi lingered a little longer.

“Rabbi?”


“Yes, son?”

“What is this?”

“It’s a memorial, Nathan, to all the young men and women who died in the service.”

“Oh.”

Silently, they stood together, staring at the plaques.

Then little Nathan whispered, “Was it the Friday night or the Shabbat morning service?”

 

Sursa: https://www.facebook.com/accidentaltalmudist

To Experience God – Tu ai interacționat cu El?

Mulți creștini trăiesc la o distanță mare de o experiență simțită a dragostei lui Dumnezeu. În Occident, Creștinătatea este în mare parte superficială și îndestulată. Afirmă un crez, dar îi lipsește destul de des viața spirituală. Peste tot în țările Vestice, există milioane de oameni care au o credință, dezvoltată în biserică, cu privire la faptul că Isus a murit și a înviat, dar ei nu au nici o experiență vie a dragostei lui Dumnezeu.

Asta afirmă Colin Smith în articolul de mai jos. Ipoteza lui este că în această lume superficială în cadrul unui creștinism căldicel, relația adevăratului creștin cu Dumnezeu poate fi una dosebită bazată pe și întreținută de dragostea lui Dumnezeu. În plus, interacționând cu Dumnezeu prin intermediul iubirii Sale pentru om, experiența realității devine una înălțătoare și relevantă. Transformarea rezultată în urma experiențelor dragostei Divine aducând o calitate vieții pe care oamenii necredincioși nu o vor experimenta niciodată. Smith se folosește și de exemplele și experiențele unor oameni deosebiți ca John Wesley, Jonathan Edwards, Blaise Pascal pentru a arăta relevanța interacțiunii noastre cu Dragostea lui Dumnezeu. Deci, lectură plăcută!

Citiți aici mai mult To Experience God.

Sursa: The Gospel Coalition Blog

Învierea Lui Isus Hristos – Piatra de Temelie a Apologeticii Creștine

Avem aici un articol care prezintă Învierea Domnului Isus din perspectivă apologetică, demonstrând veridicitatea ei și probând argumentele și evidențele învierii. Merită citit!

The Resurrection of Jesus: A Christian Apologetics Cornerstone

By Steve Wilkinson

Jesus’ resurrection after his crucifixion and death is the cornerstone of the Christian faith. The apostle Paul, after giving an account (1 Cor 15) of this event, says that if it didn’t happen, the Christian religion is useless. He adds that, then, Christians should be most pitied because they are still in trouble with the God of the universe. But even on a practical note, it would seem that for people who spend a good portion of their time on Christian activities, that time could be much better spent.

Paul makes a pretty strong claim. And let’s face it, if Jesus is either myth or dead somewhere, the rest of our apologetics are pointless. And it wasn’t just Paul highlighting the importance of the resurrection; the other disciples based their case on the testimony of this event throughout their writings. Even Jesus points to the centrality of this event in Matthew 12:39-40. It is the KEY piece of evidence.

It is also an interesting claim in that it is historically grounded and testable in a unique way among world religions. The majority of world religions make no historical claims crucial to the religion. Sure, if Siddhartha Gautama never lived, it might throw a bit more skepticism on Buddhism, but it would have little impact on the truthfulness or falsity of the Buddhist worldview. Anyone could make similar claims about reality, which would need to be evaluated based on their own merit. Who made them, apart from this individual’s piety and sincerity (which might help credibility), is fairly irrelevant.

For a Christian who recognizes the nature of inspired Scripture, little more is needed. The claim of Jesus’ resurrection is well supported by the Biblical texts. But how are Christians supposed to respond to the challenges of the skeptics concerning this historical event? How can a Christian be sure this event happened as recorded?

First, a bit more about the Biblical witness. There is not room in this article for a strong defense of why Christians hold the Bible as the trustworthy (and usually inerrant) Word of God, nor is there room to get into topics like textual criticism, or detailed evidence and argument concerning historical reliability.1 However, we can argue from the historical evidence generally agreed upon by historians to make a very strong case. This kind of defense won’t get you all the way to certainty, but demonstrates the reasonableness, as well as the best-explanation nature of the historical claim. Rather than being crazy to believe, it becomes rather crazy not to.

Many skeptics immediately dismiss the Biblical account from the start. They say that since the Bible is the Christian text, it has to be tossed out based on bias. This is simply faulty reasoning. Let me give you an example to make this clear. Suppose you were a juror at a murder trial. The first witness is called; the wife of the victim. You listen to her testimony and hear the horrifying story as she recounts watching the fateful event. After she finishes, the judge instructs the jury to ignore this testimony, as the witness is biased. After all, she isn’t impartial because she believes the defendant murdered her husband!

The next witness is a bit different. He certainly was impartial initially. He didn’t know any of the people involved. But, he saw the defendant run from the victim’s home, bloody, with weapon in hand. He ran into the house and saw the victim, comforted the wife, and called for help. He can’t be 100-percent certain of what happened, but he’s fairly convinced he knows. Again, the judge strikes this testimony from evidence, citing bias. After all, he believes the defendant is guilty, so he is hardly impartial either.

Do you see the problem here? With this kind of reasoning, we would have to toss out all testimony-based history (which would  be nearly everything). This doesn’t mean we shouldn’t use our reason in evaluating the testimony. If we found out the wife recently took out a huge life-insurance policy, or discovered the second witness actually had a grudge against the victim, we’d probably have a different take on what bias might mean in those circumstances. Problematic bias doesn’t mean you’ve been convinced of something and are no longer neutral, but that you have an unreasonable disposition towards one conclusion.

Mike Licona and Greg Koukl make the point that if Christians can’t write history, Jews can’t write about the Holocaust, nor a feminist about women’s issues. If we throw out historians on the basis of bias (in that they believe something on the issue), there would be NONE.2

But even if we were to discount the Biblical testimony, the event would not run counter to the non-Biblical evidence. We just would’t have nearly the detail to go on – though we might still have enough to reach a fairly certain conclusion.

Making the Case

Unfortunately, we don’t have a time machine, and video recorders weren’t yet invented at the time of Christ.3 We do have a lot of witness testimony and some archeological evidence to consider. The key is in how we go about evaluating this evidence. Most skeptics consider alternate explanations prematurely, which fail to match the overall evidence or even take the majority of it into consideration.

Gary Habermas states this clearly:

“… the more popular approach through the centuries has been to pose a naturalistic theory to account for the data. Such a move basically attempts to allow for historical facts where the evidence is the strongest, while veering off in a natural direction before getting to the punch line involving the resurrection. Here they need to propose an alternative scenario: ‘Jesus didn’t really rise from the dead. What really happened was (fill in the blank).’

However, this is probably the most difficult method of all. In fact, when faced with this option, the vast majority of critical scholars opt out. They are often well aware that when an option is chosen, the weight of the known historical facts comes crashing clown against their proposal. In fact, they are so well aware of this eventuality that only a few attempt it. Even among scholars, it is generally conceded that none of these options work.”4

And, we Christians need to appreciate that this debate is nothing new. The apostle Paul also faced an audience skeptical of resurrections. Mike Horton notes with his typical humor:

“Paul doesn’t say, ‘Yes they are; the dead are raised.’ He says, ‘If the dead are not raised, generally speaking, then Christ is not raised. But reverse that, if Christ is raised, then your universal a-priori is hooey.’ It’s amazing how many people with a scientific or historical mind will come to Christianity as if it were any other religion making subjective claims about how I feel and what is good for me and what I find useful, and will simply say, in a similar way, abstractly, resurrections don’t happen. As if people who use electric washers are the first people in the universe to ever have said the dead are not raised. Paul is saying, that is what folks are saying here. The problem is, you have a resurrection on your hands; deal with it.”5

Now that we have set the ground-work for taking an honest look at the data, in part 2, we will take a look at the evidence and lines of historical argumentation, as well as the faults in some common alternate explanations. We’ll also look at what we could learn using non-Biblical testimony.

It is worth noting that a hyper-skeptical position exists which holds that the whole account is simply a myth based on past ‘dying and rising’ gods. This type of position has been thoroughly refuted within scholarship – even scholarship otherwise critical to Christianity – yet it can be quite popular within the general public and on Internet forums. See our other article which generally critiques this concept of parallels or look for the many great refutations by various scholars which get into the details.

Some resources:

  • “Is There Historical Evidence for the Resurrection of Jesus?” – William Lane Craig and Bart Ehrman debate. March 28, 2006 – College of the Holy Cross, Worcester, Massachusetts

  • Habermas, Gary. The case for the resurrection of Jesus. Grand Rapids MI: Kregel Publications, 2004. & http://www.garyhabermas.com/

  • More Than a Carpenter by Josh McDowell

  • “Jesus’ Resurrection: Fact or Figment?” by William Lane Craig and Gerd Ludemann (debate)

  • The Case for the Resurrection of Jesus by Gary Habermas & Michael Licona

  • “The Resurrection of Jesus” by Dr. William Lane Craig – http://www.reasonablefaith.org/the-resurrection-of-jesus#ixzz2VnM4JI1Q

Sursa Articol: Tilled Soil

3 Citate – The Unicity of Christ

“Christ is the most unique person of history. No man can write a history of the human race without giving first and foremost place to the penniless teacher of Nazareth.” – H.G. Wells

Rabbi Stephen Wise said concerning Jesus, “You will find that He is divinely human. It is no mean joy to us of the house of Israel to recognize, to honor and to cherish among our brethren, Jesus the Jew, who has influenced the world more than any other man.”

“If all the illustrious men of history were gathered together and Shakespeare should enter their presence, they would rise to do him honor; but if Jesus Christ should come in, they would fall down and worship Him.” – Charles Lamb

Cele 4 Gradini a lui Ravi Zacharias – Four Gardens

Un mesaj clasic al lui Ravi Zacharias pe care merita sa îl vedem și să îl revedem!

Sursa Video: RZIM

Stand to Reason – What are the top three arguments for Jesus’ resurrection?

Sursa: http://www.str.org.

Vizitarea bisericilor fortificate din Transilvania

Anul trecut am vizitat câteva din aceste biserici. Și trebuie să spun că a fost o călătorie deosebită, încărcată de istorie dar și de spiritualitate. Mi-ar fi plăcut să am acel “pașaport de vacanță” dar nu cred că era disponibil. Merită făcut un tur al acestor biserici din mai multe puncte de vedere. Felul în care istoria se îmbină cu spiritualitatea și felul în care Biserica avea un loc important în viața de zi cu zi a oamenilor din acele vremuri te inspiră și te provoacă în același timp.

Revista Arta si Credinta

biserici

Sezonul de vizitare a bisericilor fortificate din Transilvania se va deschide oficial pe 20 aprilie, printr-o nouă ediţie a programului „Descoperă Sufletul Transilvaniei”. Peste o sută de evenimente culturale, de la concerte de orgă până la invitaţii la mese tradiţionale, sunt programate până la finele lunii octombrie.

„În acest an continuă programul «Descoperă Sufletul Transilvaniei», destinat turiştilor din România şi din străinătate. Scopul proiectului turistic este promovarea bisericilor fortificate. Sezonul de vizitare începe în 20 aprilie, de Paşte” , au anunţat oficialii Bisericii Evanghelice, citaţi de mediafax.ro.

Organizatorii programului se aşteaptă anul acesta la o creştere cu cinci la sută a numărului de turişti care vor vizita bisericile fortificate transilvănene, mai ales pentru că, de această dată, se va încerca promovarea unor obiective mai puţin cunoscute. Printre acestea se numără biserica medievală din Reghin, bisericile fortificate din Curciu, Axente Sever, Aţel sau Cincu şi Cincşor.

În cadrul aceluiaşi program a…

View original post 101 more words

10 Tendințe la Angajarea Păstorilor

Articolul lui Thom Rainer prezintă tendințele din cultura americană dar nu poți să nu te întrebi care ar fi tendințele în cultura evanghelică din România.  Noi nu avem megachurches (nu așa multe și nu așa mari), multisite, sau alte elemente specifice culturii bisericești americane. Dar avem cultura noastră evanghelică bine definită și după cum se poate observa în practică, avem și noi tendințele noastre când e vorba ca Biserica să caute păstor. Bisericile din România au specificul lor în căutarea, selecția, alegerea și angajarea păstorilor. Unele practici, specifice bisericilor românești sunt foarte bune, altele sunt foarte răspândite. Vă provoc să alcătuim și noi o listă. Care ar fi tendințele noastre în căutarea și angajarea păstorilor?

Îndrăznesc să încep eu și să sugerez câteva tendințe.

1. Accentul pus pe predicare. În procesul de selecție în bisericile evanghelice din Romania preponderent se caută predicatori buni. Fie că este vorba de bisericuțe mici de țară sau biserici mai mari de la oraș, alegerea este dictată de dorința lor de a avea păstori care să predice bine, ba chiar foarte bine.

2. Contează recomandările păstorilor cunoscuți (ca să nu spun cu poziții de conducere). La noi este impropriu să trimiți un CV unei biserici care este în căutare de păstor. Practic, dacă îndrăznești să trimiți CV-ul te descalifici și ești socotit nespiritual. Dar dacă biserica primește o recomandare din partea unui păstor cunoscut și apreciat cu privire la un anume candidat, șansele cresc simțitor.

3. Ne interesează și școlarizarea sau lipsa ei. Cuvinte ca seminar sau facultate determină interesul sau lipsa de interes a bisericii. Totuși există loc și de o falsă smerenie aici. Sunt multe biserici care declară că nu contează dacă ai făcut școală sau nu. În trecut păstorii erau neinstruiți iar predicile lor determinau întoarcerea la Dumnezeu a multor oameni. În plus, ceea ce avem noi bun astăzi se datorează realizărilor acestor păstori neinstruiți.

Eu sugerez deocamdată doar 3 tendințe dar ele sunt mult mai multe. Continuați cu altele fie ele pozitive sau negative.

 

Ten Trends on the Employment of Pastors

By Thom S. Rainer

April 14, 2014

The verbiage is different for different churches and pastors. Some pastors speak of a call. Others, particularly in some denominations, refer to their appointment to a church. Some pastors deal with pastor search committees and congregational votes. Others receive notice from a bishop or some other authority that they are being sent to a new church.

But in all of these situations, there are disruptive trends taking place. I don’t necessarily use the word disruptive negatively; I am simply saying that practices in employing pastors are changing rapidly in the American landscape. Allow me to share with you ten of these major trends.

  1. Church consolidations mean more pastors will report directly to another pastor. The trend of smaller churches being acquired by larger churches is accelerating. Many of those smaller churches once had complete authority to call or hire their pastors. Now the larger churches make the decisions, in many cases the pastor of the larger churches.
  2. Multisite and multi-venue churches will increasingly hire more pastors. The trend of multisite churches is pervasive and growing. For the same reasons as noted in church consolidations, this trend means that many of the hiring decisions reside in the home or original church.
  3. Established churches will have greater difficulty finding pastors that meet their criteria. I see this trend particularly in pastor search committees. Their criteria are sometimes unreasonable and unrealistic. And many of their potential candidates are opting to plant a church or to work in a system of consolidated and multisite churches.
  4. There will be an increased demand for bivocational pastors. Frankly, the economics of many churches will mandate this reality, both in established churches and in church plants.
  5. More churches will partner with seminaries to “raise their own” pastors. Many pastors will thus opt to become a part of a church training or apprenticeship approach.
  6. More pastors will be gauged by their social media involvement in the pastor selection process. I have particularly noted this development from a negative perspective. A prospective pastor who is argumentative or controversial in social media is often eliminated from consideration. Social media background checks are becoming as common as legal and credit background checks.
  7. There will continue to be growth in the number of megachurch pastor position openings. This trend is fueled by two simple realities. First, the number of megachurches continues to grow. Second, many of these megachurches are led by aging boomers.
  8. Pastoral tenure will move in two different directions. I am monitoring now an anecdotal trend: increase in pastoral tenure at multisite churches. But there is an opposite trend in established churches where pastoral tenure continues to be brief and declining.
  9. Pastoral mentoring will grow. Millennials pastors seek it. Boomer pastors desire to provide it. These mentoring relationships often evolve into employment recommendations.
  10. Denominational influence on pastor placement will continue to wane. Denominational leaders and organizations were once the primary gatekeepers in recommending pastors to churches. That influence has waned significantly and will continue to decline.

How do you view these ten trends on the employment of pastors? What would you add?

Sursa Articol: Thom S. Rainer


Time and Eternity

3 Citate pentru o clipă … astăzi …

“We are stewards of our time. God has given each one of us a little “chunk of eternity” called time. These golden moments of opportunity are doled out to us for our benefit and for God’s glory. If we use them wisely, they are woven by God’s omnipotent hand into the fabric of eternity.”- Billy Graham

“You cannot kill time without injuring eternity.” – Henry Thoreau

“He who has no vision of eternity, has no hold on time.” Carlyle