Sergiu M. Brădean

Home » Posts tagged 'Preaching'

Tag Archives: Preaching

Cultura în schimbare (8)

Este cartea care m-a ajutat să clarific în mintea mea acea “inteligență culturală” care crește atât adaptabilitatea unei persoane într-o cultură diferită, dar care crește și sensibilitatea unei persoane pentru diferențele culturale.

Găsiți câteva rânduri care prezintă succint ediția în limba engleză dar și felul în care m-a marcat citirea acestei cărți aici.

Romania Evanghelica

cultura-in-schimbare-180

Cultura în schimbare: comunicând adevărul divin lumii contemporane – David D. Henderson, Life, Oradea, 2014, 303 p.

“Mândria care stă în spatele independenţei noastre este în contradicţie cu chemarea lui Dumnezeu. Nimeni nu poate sluji doi regi în același timp.

A veni la Cristos înseamnă a renunța la control. Isus spune clar: “Dacă voiește cineva să vină la Mine, să se lepede de sine, să-și ia crucea în fiecare zi și să Mă urmeze. Fiindcă oricine va voi să-și scape o va pierde; dar oricine își va pierde viața pentru Mine o va mântui..” (Luca 9:23-24)

Nimic nu provoacă societatea americană mai mult ca această afirmație. Toată viața noastră ne luptăm să câștigăm controlul, iar acum ni se cere să renunțăm la el.

Acesta a fost unul dintre cele mai grele lucruri de acceptat pentru mine când am venit la Cristos și continuă să fie una dintre cele mai mari…

View original post 200 more words

Advertisements

10 Tendințe la Angajarea Păstorilor

Articolul lui Thom Rainer prezintă tendințele din cultura americană dar nu poți să nu te întrebi care ar fi tendințele în cultura evanghelică din România.  Noi nu avem megachurches (nu așa multe și nu așa mari), multisite, sau alte elemente specifice culturii bisericești americane. Dar avem cultura noastră evanghelică bine definită și după cum se poate observa în practică, avem și noi tendințele noastre când e vorba ca Biserica să caute păstor. Bisericile din România au specificul lor în căutarea, selecția, alegerea și angajarea păstorilor. Unele practici, specifice bisericilor românești sunt foarte bune, altele sunt foarte răspândite. Vă provoc să alcătuim și noi o listă. Care ar fi tendințele noastre în căutarea și angajarea păstorilor?

Îndrăznesc să încep eu și să sugerez câteva tendințe.

1. Accentul pus pe predicare. În procesul de selecție în bisericile evanghelice din Romania preponderent se caută predicatori buni. Fie că este vorba de bisericuțe mici de țară sau biserici mai mari de la oraș, alegerea este dictată de dorința lor de a avea păstori care să predice bine, ba chiar foarte bine.

2. Contează recomandările păstorilor cunoscuți (ca să nu spun cu poziții de conducere). La noi este impropriu să trimiți un CV unei biserici care este în căutare de păstor. Practic, dacă îndrăznești să trimiți CV-ul te descalifici și ești socotit nespiritual. Dar dacă biserica primește o recomandare din partea unui păstor cunoscut și apreciat cu privire la un anume candidat, șansele cresc simțitor.

3. Ne interesează și școlarizarea sau lipsa ei. Cuvinte ca seminar sau facultate determină interesul sau lipsa de interes a bisericii. Totuși există loc și de o falsă smerenie aici. Sunt multe biserici care declară că nu contează dacă ai făcut școală sau nu. În trecut păstorii erau neinstruiți iar predicile lor determinau întoarcerea la Dumnezeu a multor oameni. În plus, ceea ce avem noi bun astăzi se datorează realizărilor acestor păstori neinstruiți.

Eu sugerez deocamdată doar 3 tendințe dar ele sunt mult mai multe. Continuați cu altele fie ele pozitive sau negative.

 

Ten Trends on the Employment of Pastors

By Thom S. Rainer

April 14, 2014

The verbiage is different for different churches and pastors. Some pastors speak of a call. Others, particularly in some denominations, refer to their appointment to a church. Some pastors deal with pastor search committees and congregational votes. Others receive notice from a bishop or some other authority that they are being sent to a new church.

But in all of these situations, there are disruptive trends taking place. I don’t necessarily use the word disruptive negatively; I am simply saying that practices in employing pastors are changing rapidly in the American landscape. Allow me to share with you ten of these major trends.

  1. Church consolidations mean more pastors will report directly to another pastor. The trend of smaller churches being acquired by larger churches is accelerating. Many of those smaller churches once had complete authority to call or hire their pastors. Now the larger churches make the decisions, in many cases the pastor of the larger churches.
  2. Multisite and multi-venue churches will increasingly hire more pastors. The trend of multisite churches is pervasive and growing. For the same reasons as noted in church consolidations, this trend means that many of the hiring decisions reside in the home or original church.
  3. Established churches will have greater difficulty finding pastors that meet their criteria. I see this trend particularly in pastor search committees. Their criteria are sometimes unreasonable and unrealistic. And many of their potential candidates are opting to plant a church or to work in a system of consolidated and multisite churches.
  4. There will be an increased demand for bivocational pastors. Frankly, the economics of many churches will mandate this reality, both in established churches and in church plants.
  5. More churches will partner with seminaries to “raise their own” pastors. Many pastors will thus opt to become a part of a church training or apprenticeship approach.
  6. More pastors will be gauged by their social media involvement in the pastor selection process. I have particularly noted this development from a negative perspective. A prospective pastor who is argumentative or controversial in social media is often eliminated from consideration. Social media background checks are becoming as common as legal and credit background checks.
  7. There will continue to be growth in the number of megachurch pastor position openings. This trend is fueled by two simple realities. First, the number of megachurches continues to grow. Second, many of these megachurches are led by aging boomers.
  8. Pastoral tenure will move in two different directions. I am monitoring now an anecdotal trend: increase in pastoral tenure at multisite churches. But there is an opposite trend in established churches where pastoral tenure continues to be brief and declining.
  9. Pastoral mentoring will grow. Millennials pastors seek it. Boomer pastors desire to provide it. These mentoring relationships often evolve into employment recommendations.
  10. Denominational influence on pastor placement will continue to wane. Denominational leaders and organizations were once the primary gatekeepers in recommending pastors to churches. That influence has waned significantly and will continue to decline.

How do you view these ten trends on the employment of pastors? What would you add?

Sursa Articol: Thom S. Rainer


Cele 10 Porunci ale Predicării Contemporane

Cu siguranță că această listă de porunci pentru predicatori a arătat foarte diferit cu câțiva ani în urmă. Poate ea încă arată diferit în unele culturi (inclusiv în cultura noastră) dar are porunci foarte clare și necesare pentru mulți predicatori. Însă ceea ce dă adevărata valoare acestui articol este accentul pus pe Cuvântul lui Dumnezeu. Practic, articolul prezintă 10 porunci pentru predicarea Biblică în bisericile contemporane.

Sursa Foto: correctphilippines.org

Sursa Foto: correctphilippines.org

1. Să nu așezi cuvinte în gura lui Dumnezeu

2. Să pregătești și să predici fiecare mesaj ca și cum ar fi ultimul pe care îl predici

3. Să nu prezinți Cuvântul lui Dumnezeu într-o manieră plictisitoare sau neconvingătoare.

4. Să arăți întotdeauna spre Christos în predicarea ta.

5. Să povățuiești ascultătorii spre credință și supunere (față de Dumnezeu)

6. Să nu fii diferit ca persoană de ceea ce ești ca predicator.

7. Să nu apelezi la Comentarii până nu ai citit Textul de 100 de ori.

8. Onorează contextul (pericopei tale) mai presus de orice, ca să te însoțească pe tot parcursul mesajului tău.

9. Să faci ca accentul mesajului tău să fie de fapt accentul Textului.

10. Să predici și să înveți pe alții doctrină mai mult decât orice altceva.

Citiți articolul în întregime mai jos, pentru că prezintă fiecare poruncă în detaliu și în contextul gândit de autor.

Cum este predicarea ta? Sau cum este predicarea în biserica din care faci parte? (more…)

David W. Henderson, Culture Shift, (Baker Books, 1998)

O carte care deschide ochii cititorului spre schimbările radicale produse în cultura americană (dar nu numai), pe care o recomand ca o lectură agreabilă dar și provocatoare.

Întrebarea mea este cum am descrie schimbările culturii noastre – de la Miorița și Baltagul la Florin Salam, Vali Vijelie și Adi Minune. Sau (dar fără a pune pe același loc cu cultura seculară) ar trebui să ne întrebăm care sunt schimbările culturii bisericești – de la Teoctist la Daniel sau de la Paul Dan la Cristi Barbosu … În plus, cum s-a schimbat predicarea, propovăduirea adevărului în ultima vreme, în lumina celorlalte schimbări?

03172014581It is clear that all around us there is a shifting from what we as a community considered to be safe, to something that the individual considers to be safe. The culture of the entire world is changing but the culture of the Church as a divine organization does not change; the world’s thinking changes but the Gospel does not change. The question that David Henderson raises is: how can we transpose the unchanged message of the Gospel from an unchanged Body of Christ (Church) to the shifted culture of our days, without altering the message and destroying the church but impacting the culture? So, stating the goal of the book, Henderson affirms he attempts “to help us discover where the world has moved, and how to meet it there.”(16) And in order to do that he digs into the current cultural trends and then offers good, biblical, practical advice on how to communicate God’s truth in our context.

(more…)

Eugene L. Lowry, The Homiletical Plot, (Wesminster John Knox Press, 2001)

Image

Sursa foto: amazon.com

In the last decade, the preaching of the Romanian Baptist Church changed considerably. From the traditional and classical three points sermons, preachers changed to narrative preaching. I spotted that change tried to apply it to my sermons but I found it harder. Now, Lowry helped me see the benefits and the strong points of narrative preaching and offered me a method. What helped me is the fact that he makes good use of other disciplines (linguistics, film, art) to draw out the efficacy of this form of communication.

Eugene Lowry designed the book in three sections. In the first section he makes the case for narrative preaching. Then he says that each sermon ought to begin with the human dilemma, then it should be diagnosed, then the sermonic idea should come as it intersects with the gospel answer. Lowry believes that the sermon will best hold the attention of the hearer if you proceed inductively and do not resolve the tension until the end. The narrative approach involves five movements 1) upsetting the equilibrium 2) analyzing/complicating the discrepancy 3) hinting at clue toward resolution 4) experiencing the gospel 5) anticipating the consequences/future. This is conceptually rendered by a line that curves downward, reaches bottom, makes a decisive and sharp looping turn upwards and forward, reintersects the original downward curve and carries upward and forward. Lowry takes us through these five stages of the Homiletical plot and makes a convincing case why we ought to make our sermons compelling. He is realistic, though, he knows that preachers cannot weave a thriller every Sunday, but he does give us the way in which we can plot out the sermon in a way that will intersect with the lives of our listeners. (more…)

Advice for Pastors/Preachers

De ce lucrează Dumnezeu și prin predici slabe?

Image

Curcubeu peste Wilmore, KY, 2010!

 

Aceasta este și întrebarea care răsună în mintea mea foarte des. Cum se face că Dumnezeu vorbește și lucrează chiar și atunci când predicatorul face o treabă de mântuială prin predicare? De multe ori mi se pare că am predicat prost și îmi doresc să nu trebuiască să cobor de la amvon, sau vreau să mă ascund sub amvon. Dar la final, oameni care n-au nici un interes să mă încurajeze îmi spun că Dumnezeu le-a vorbit. Rămân uimit însă și că reciproca este valabilă: de multe ori când mi se pare ca predic așa de bine că parcă simt ca trebuie să cobor de la amvon și să iau notițe, oamenii rămân indiferenți sau chiar reci. Nu mai vorbesc de predici pe care le ascult și îmi pare rău că trebuie să îl numesc coleg pe cel care le predică dar realizez că Dumnezeu îl folosește și îi încununează predicarea cu roade. Cum e posibil așa ceva?

Am învățat că predica trebuie să fie o combinație de trudă, sudoare, în studierea textului Biblic, dar și înspirație și iluminare Divină. Pentru fiecare din aceste părți ale predicării este nevoie de timp, disciplină și dedicare, iar aici, poate să fie secretul predicării de succes. Totuși, lucrurile stau cu totul altfel. Într-adevăr Dumnezeu poate să onoreze timpul, dedicarea și disciplina predicatorului dar ceea ce conferă întotdeauna succesul necesar predicării este că “noi predicăm pe Christos cel răstignit …” (1Corinteni 1:23)! Peter Mead în acest articol afirmă că oricât de diluat ar fi mesajul atunci când Christos cel Răstignit este central, predicarea are rezultate neașteptate. Tonul articolului este unul oarecum acru, deoarece conștientizează declinul predicării în vremea noastră însă afirmația că “Dumnezeu lucrează în ciuda noastră” îl face vrednic de reflexie și de ce nu, chiar încurajator.

Why God Still Works Through Poor Preaching?

by Peter Mead

Last time we noted how Paul preached Christ and Him crucified. Paul understood that people are fully subject to their heart-level desires. They will only ever “choose” what they want to choose, but cannot choose what it is they want. The heart is the issue, and the gospel preached must offer a love so compelling that people will be drawn out of the deathly prison of their self-love.

However, the preacher at times feels the need to twist the arm and will of the listener into conformity to some set of Christian values. After all, if only people and society were more responsible, then we’d be in a better place! The emphasis on duty and morality and law all add up to a big dose of pressure. If you’ve really tasted of the gospel, this has a very empty feel to it. Yet many of us are so used to this kind of preaching that we assume this is proper Christian preaching. Bible texts become launch points for moralistic tirades. (more…)

Cu ce se laudă păstorul?

467721_300

Uneori suntem ispitiți să privim în urmă și din obișnuința de a face rapoarte, să ne lăudăm cu realizări și cu ținte atinse. Aparent, nu e nimic rău în asta. Mai apare pe ici pe colo câte un raport care anunță numărul de “decizii pentru Christos” în urma unei predici sau a unor selujbe de evanghelizare, iar asta ar trebui să ne bucure. Totuși, nu putem să nu ne întrebăm dacă nu cumva ne lăudăm prea mult cu lucruri care țin într-o măsură foarte mică de noi. Și totuși, o predică bine făcută, studiată temenic și artistic prezentată nu poate să aibă rezultate notabile pe care să le putem și raporta? Mai mult, alte realizări notabile care ne definesc din punct de vedere intelectual, cultural, social, cum ar fi diplome, medalii, onoruri, … nu pot fi ele raportate sau macar amintite în vre-o predică sau discuție? Tony Evans pare a fi de o altă părere. Pornind de la relația personală a păstorului cu Dumnezeu și continuând cu felul în care păstorul se prezintă în biserică și societate el afirmă că nimic din ceea ce am făcut sau obținut nu este mai important decât Cunoașterea lui Dumnezeu. Tony Evans spune: “una din cele mai mari tragedii pentru așa mulți din predicatorii din zilele noastre este că pot pregătii predici, pot studia notițele, pot organiza ideile în schițe, pot fi conștienți de existența lui Dumnezeu, și pot avea toate informațiile corecte … dar să nu îl cunoască pe Dumnezeu cu adevărat.” În acest articol descoperim că prioritatea oricărui păstor sau predicator trebuie să fie apropierea de Dumnezeu și cunoașterea Lui intimă. Ei, asta da pricină de laudă!

The One Boast Every Preacher Should Be Sure to Make

Tony Evans

Knowing God is the most meaningful pursuit in life. Jeremiah 9:23–24 expresses the importance of this better than anything else I’ve seen. We read, “Thus says the Lord, ‘Let not a wise man boast of his wisdom, and let not the mighty man boast of his might, let not a rich man boast of his riches; but let him who boasts boast of this, that he understands and knows Me.'”

It’s amazing how many things we sometimes use to try and lift ourselves up in other people’s eyes. We may do this while we’re preaching, trying to be subtle about it—whether it’s name-dropping or listing big, theological words in a way that makes us sound especially smart. Or we could mention a master’s degree or doctorate in conversation, perhaps throwing in a cum laude we achieved.

God says, “If you are going to lift yourself up in front of others, do it about knowing Me; if you can’t talk about that, then you don’t have much to brag about anyhow.”

Knowing God is more than having a religious experience with Him or explaining how you feel about Him. To know Him is to enter into a relationship with Him so He is the dominant Influencer of your thoughts and actions.

One of the great tragedies for so many of our preachers today is that you can prepare your sermons, study your notes, make your outlines, be aware of God, and have all your information correct … but never truly know Him.

(more…)